8 Pasi Utili Pentru Ingrijirea Escarelor

Nu putini dintre noi se confrunta cu ingrijirea unei persoane dragi cu deficit motor. Cu toate ca acest fapt implica un consum de energie fizica si mentala , o maniera riguroasa in abordarea complicatiilor aparute la un bolnav imobilizat aduce beneficii ambelor parti implicate.

Escara este cunoscuta in termeni medicali ca ulcerul de decubit (de presiune). Aceasta afecteaza in procent de 10 % persoanele cu deficit motor de membre inferioare.

Principalii factori de risc in dezvoltarea escarelor sunt imobilitatea si activitatea fizica scazuta. La acestia se mai pot adauga urmatorii:  pielea fragila ( fragilitatea creste odata cu varsta), prezenta afectiunilor cronice ca diabetul zaharat care modifica structura peretilor vasculari si in consecinta nutritia organelor (pielea este cel mai mare organ), subnutritia, etc.

Pasii propusi pentru ingrijirea escarelor sunt urmatorii:

1) Identificarea factorilor de risc si atenuarea lor (exemplu: un control optim al diabetului).

2) Toate persoanele imobilizate la pat trebuie repozitionate cel putin o data la doua ore, daca starea pacientului o permite. Acest lucru este foarte important deoarece scade si riscul complicatiilor arteriale (embolii cu infarctizarea diferitelor organe, trombembolism pulmonar, etc).

3)Incercarea reducerii presiunii de  la nivelor proeminentelor osoase (saltele speciale antiescara, scaune cu rotile fabricate din spuna, gel, aer).

4) Ingrijirea pielii reprezinta o conditie obligatorie pentru diminuarea si preventia escarelor. Inspectia sistematica a pielii cel putin o data pe zi , cu insistarea pe zonelor cutanate proiectate pe suprafetele proeminentelor osoase,  reprezinta piatra de temelie in ingrijirea acestor bolnavi. Curatarea se face periodic, folosindu-se un sapun cu ph neutru si apa caldav (nu fierbinte) bland, fara aplicarea de presiune asupra tesuturilor (frecarea pielii). Daca plaga este infectata curatarea se face prin solutii idoate.

5) Evitarea unei temperaturi ambientale excesive (caldura excesiva, umiditate crescuta).

6) Scaderea riscului infectios (toaleta pacientului, scaderea timpului de contact intre pielea din zona genitala si materiile fecale sau urina deoarece au potential infectios crescut, etc).

7) Alimentatia pacientului- trebuie sa fie echilibrata, cu un aport optim de nutrienti, mai ales proteine si lichide. Riscul de deshidratare al pacientului imobilizat este foarte mare avand drept consecinta fragilizarea si dezvoltarea leziunilor.

8) Evitarea aplicarii locale de unguente, creme cicatrizante (pielea fragila nu are o nutritie adecvata astfel incat efectul nu va fi cel dorit ci invers- cresterea riscului infectios cu aparitia complicatiilor).